Caju 90 g

Caju crud este bogat in lipide sanatoase (acizi grasi omega 6, 9, 3), proteine, antioxidanti si minerale (magneziu, fosfor, potasiu, cupru). Prin continutul mare de magneziu si potasiu, reduce tensiunea arteriala si ajuta la prevenirea bolilor de inima. Alte beneficii ale nucilor caju: imbunatatesc functionarea sistemului nervos, fortifica sistemul osos si dantura, confera un somn odihnitor. Nucile caju pot fi consumate ca atare, ca o gustare sanatoasa sau pot fi folosite pentru a obtine deserturi si fara „lactate” vegane: lapte de caju, branza de caju, smantana sau unt de caju.

Ce este caju?

Originar din nord-estul Braziliei, „acaju” sau „nuca ce se produce singura”, cunoscuta actualmente si sub denumirea de caju, reprezinta un fruct oleaginos ce este apreciat indeosebi de catre vegetarieni, vegani sau raw-vegani, nu doar ca o sursa excelenta de lipide sanatoase, vitamine si minerale, ci si ca o alternativa la proteinele de origine animala, folosite pentru a obtine produsele lactate. Nucile de caju, impreuna cu alte seminte si fructe oleaginoase, reprezinta ingredientul principal al retetelor vegetale ce inlocuiesc cu succes lactatele.

Caju reprezinta fructul arborelui Anacardium Occidentale, un arbore inalt ce face parte din familia Anacardiaceae, impreuna cu fisticul, sumacul si mango. Forma acestor nuci este una alungita si arcuita, ce se aseamana cu reprezentarea unui rinichi sau a unei boabe de fasole. Miezul de caju este protejat de un invelis dublu, o coaja tare in exterior si o pielita protectoare in interior.

O particularitate cu totul aparte pe care o prezinta caju se refera la faptul ca acesta creste in prelungirea marului de caju, o drupa ce este in realitate un fruct fals al acestui arbore. Aceste mere de caju sunt si ele comestibile, putand fi consumate crude sau preparate, insa ele sunt adeseori accesibile doar pentru populatiile tarilor producatoare.

Arborii de caju se cultiva indeosebi in Vietnam, India, Coasta de Fildes, Nigeria, Indonezia si Tanzania. Recoltarea se realizeaza atunci cand merele si nucile de caju se coc si cad pe pamant. Merele sunt adunate, nucile de caju se separa de mere, se lasa la deshidratat cateva zile sau sunt supuse unor tratamente termice inainte de a li se desface cojile si cel de-al doilea invelis protector. in cele mai multe tari, acest proces se realizeaza manual, acesta fiind si motivul principal pentru care pretul nucilor de caju este, in general, mai ridicat.

Nucile de caju sunt extrem de nutritive, bogate in macro si micronutrienti. Poate fi integrat in alimentatie crud sau in anumite retete, practica des intalnita mai ales in bucataria africana si cea specifica Americii de Sud. Urmareste sectiunea de retete de mai jos pentru mai multa inspiratie in bucatarie.

 

Ingrediente

Caju

 

Valori nutritionale

● Valoare energetica 2315 kJ / 553 kcal 

● Grasimi 43,8 g din care acizi grasi saturati 7,8 g 

● Glucide 29,4 g din care zaharuri 5,9 g 

● Fibre 3,3 g 

● Proteine 18,2 g 

● Sare 12 mg

 

O cantitate de 100 g caju contine aproximativ: 44% lipde, 29% glucide si 18% proteine. Caju este o sursa bogata de lipide sanatoase, in special mononesaturate, dar si polinesaturate, si contine indeosebi acizi grasi precum Omega 6 si Omega 9. Continutul de carbohidrati complecsi si proteine al nucilor de caju este, de asemenea, unul consistent, din punct de vedere cantitativ.

In cee ce priveste microelementele, caju abunda in vitamine si minerale esentiale pentru un organism sanatos. Regasim in structura nucilor caju:

● vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B9), vitamina A,  E si K.

● minerale precum: magneziu, fosfor, potasiu si calciu (in cantitati mari), dar si sodiu, fier, zinc si cupru.

De asemenea, nucile de caju au un indice glicemic scazut si sunt bogate in antioxidanti, in special in carotenoizi si polifenoli, antioxidanti ce intaresc sistemul imunitar si previn imbolnavirile.

 

Aportul caloric al caju

100 g de caju contin 553 kilocalorii. Numarul de calorii al nucilor de caju este mai mic decat cel al altor nuci si seminte. Consumul de caju nu conduce la cresterea greutatii corporale, ci dimpotriva, sustine metabolismul si arderea grasimilor. Datorita aportului considerabil de acizi grasi sanatosi, nucile de caju pot fi considerate un ingredient satios, ce confera energie timp indelungat si elimina poftele alimentare, cu precadere cele pentru carbohidrati.

 

Beneficii ale caju

Caju confera o sumedenie de beneficii organismul tau atunci cand este integrat in alimentatie. Te invitam sa descoperim impreuna o parte dintre acestea:

● previne afectiunile cardiovasculare – grasimile nesaturate din compozitia nucilor caju au rolul de a reduce nivelul colesterolului rau (LDL), reduc inflamatiile din organism si contribuie la mentinerea sanatatii inimii si a sistemului circulator. Potasiul si magneziu provenit din caju scad tensiunea arteriala.

● fortifica sistemul muscular si osos – datorita continutului foarte mare de magneziu, fosfor si calciu, minerale esentiale pentru dezvoltarea oaselor, tesuturilor musculare si a organelor, la modul general.

● imbunatateste activitatea sistemului nervos – acizii grasi si complexul de vitamine B asociate consumului de caju sustin functia cognitiva, procesele cerebrale si buna functionare a unor neurotransmitatori ce au rolul de a echilibra dispozitia emotionala. Previn declinul cognitiv si dementa.

● mentine sau imbunatateste sanatatea oculara – caju este o sursa de luteina si zeaxantina, doi carotenoizi care sunt absorbiti direct de retina, formand la nivelul ei un strat protector impotriva razelor UV nocive. Totodata, previn degenerescenta maculara datorata inaintarii in varsta.

● previne anemia – datorita mineralelor precum fier si cupru, ce contribuie la formarea hemoglobinei, avand actiune anti-anemica.

● combate actiunea radicalilor liberi – caju contine antioxidanti care inhiba procesele oxidative din organism, prevenind imbatranirea prematura.

● confera sanatate pielii – reprezentand o sursa importanta de fitochimicale, proteine, antioxidanti si minerale, caju previne ridarea si imbatranirea tenului, stimuland productia de colagen si acid hialuronic la nivelul pielii.

● contribuie la scaderea glicemiei – cresterea consumului de lipide conduce la scaderea cantitatii de carbohidrati ingerati in timpul zilei. in plus, magneziul ajuta corpul sa secrete insulina, cu rol de reglare a metabolismului glucidelor. Din aceste motive, nucile de caju sunt indicate in regimul alimentar al persoanelor ce prezinta diabet.

● confera un somn odihnitor – caju contine magneziu, ce poate fi considerat un sedativ natural si triptofan, un aminoacid esential care se transforma in serotonina, facilitand relaxarea si somnul regenerator.

 

Modalitati de a consuma caju

Caju este un ingredient versatil, usor de integrat in alimentatie, apreciat mai ales de catre persoanele ce urmeaza un regim vegetarian, vegan sau raw-vegan, dar si de catre persoanele ce tin post sau unele diete, precum dieta ketogenica. Avand numeroase beneficii asupra organismul, recomandam caju tuturor persoanelor care isi doresc sa aiba o alimentatie cat mai sanatoasa.

Te poti bucura de gustul delicios si de proprietatile nutritive ale nucilor caju consumandu-l crud, ca atare sau copt ori il poti adauga in compozitia unor preparate culinare diverse, fie ca vorbim de cele dulci sau sarate.  

Poti sa combini caju crud cu fructe deshidratate si alte nuci sau seminte, pentru o gustare rapida, dar sanatoasa si satioasa. iti recomandam un „Mix de caju si merisor” de la Solaris, daca iti doresti un mix deja preparat sau „Musli cu merisor si caju”. Toarna peste musli lapte, iaurt sau orice tip de suc preferi si in mai putin de 5 minute vei avea un mic dejun delicios, cu fulgi de ovaz si caju. Nucile de caju crude pot fi adaugate la granola, peste salatele de fructe si intr-o multime de retete de deserturi raw-vegane.

Caju poate fi un ingredient original si in salate, diverse mancaruri (in special in mancarurile cu fasole verde), in combinatie cu orez, in retetele asiatice de noodles, in diverse creme si pateuri si, nu in ultimul rand, in retetele pentru prepararea „lactatelor vegane”.

 

Retete cu caju

O optiune din ce in ce mai frecvent intalnita in ultimii ani, cu o popularitate aflata in ascensiune, inclusiv in industria alimentara din Romania, „lactatele vegane” sunt obtinute cel mai adesea din nuci, seminte sau unele cereale (precum ovaz sau orez). in functie de ingredientul principal ales, gustul, textura si gradul de onctuozitate al diverselor preparate difera. Cel mai frecvent utilizat ingredient in retetele „lactatelor vegetale” este reprezentat de caju.

De la lapte de caju, la smantana, branza, iaurt, unt sau maioneza, caju acopera tot spectrul imaginabil de alternative pentru produsele ce au la baza proteine de origine animala. in plus, se potriveste de minune ca baza pentru deserturi, fie ca vorbim despre cremele torturilor si prajiturilor raw  ori despre bomboane, budinci de tot felul sau chiar inghetata.

Se poate folosi in cele mai multe adaptari ale unor retete care contin lactate. Macaroanele cu branza, spaghetele cu sos de parmezan, topping-ul pentru pizza, sandwich-urile cu unt si branza sau cascaval, tartele cu branza, sosurile si dressing-urile cu iaurt sau maioneza, toate pot fi reinventate cu ajutorul nucilor de caju.

Iata in continuare cateva retete pentru a pregati unele lactate in varianta vegetala, cu ajutorul nucilor de caju.

 

Lapte de caju

Pentru a pregati lapte de caju, este necesar sa pui la hidratat in apa o cana de caju crud pentru 5-6 ore. Daca vrei sa injumatatesti timpul de hidratare, poti folosi apa fierbinte pentru a hidrata nucile de caju. Dupa ce s-au inmuiat, scurge-le, clateste-le si apoi adauga-le intr-un blender de mare viteza impreuna cu o cantitate de 4 ori mai mare de apa. Mai simplu spus, intr-o proportie de 1:4. Nu adauga insa aceasta cantitate de la inceput. Adauga la inceput doar o cana de apa, pana obtii o crema fina, apoi completeaza treptat cu restul de apa, pentru a dilua compozitia.  

in final, adauga un praf de sare, 1-2 linguri din indulcitorul preferat (de exemplu, miere sirop de agave sau de artar). Pentru un parfum si o aroma delicioasa, poti sa adaugi continutul a jumatate de pastaie de vanilie si putina scortisoara.

Daca blender-ul are o viteza mai mica, acesta nu va putea macina fin nucile de caju. in acest caz, este nevoie sa strecori laptele printr-o strecuratoare foarte fina sau printr-un tifon. Poti folosi si un storcator cu melc, caz in care nu mai este necesar sa strecori laptele.

Laptele se pastreaza in frigider pana la 3-4 zile. Se poate bea ca atare sau poate fi un substitut excelent al laptelui de vaca in retetele pentru clatite, briose, prajituri, inghetata, budinca, ciocolata calda, cereale cu lapte. Se poate adauga chiar si in smoothie-uri sau in cafea.

 

Branza de caju

Cu ajutorul nucilor de caju poti obtine felurite tipuri de branza, de la branza cremoasa, asemanatoare branzei de vaci proaspete, la branza de consistenta mai tare, pe care o poti felia sau chiar rade, precum sunt parmezanul sau mozzarella. in general, „branza mai tare” necesita un agent de legare precum: fulgi de psyllium, pudra de agar agar, lecitina de soia. Elementele cheie care confera gustul tipic al branzei sunt fulgii de drojdie inactiva si pulberea de probiotice care va ajuta „branza” sa fermenteze, facand-o foarte asemanatoare ca gust celei de vaca.

iti sugeram in continuare o reteta simpla de crema de branza din caju si verdeturi. Vei avea nevoie de urmatoarele ingrediente:

• 200 g caju hidratat in apa 4 h

• 50 ml apa

• 3 linguri de zeama de lamaie

• 2 linguri ulei

• 1 lingura de fulgi de drojdie inactiva

• 1 jumatate de legatura de marar

• un fir mic de praz/ceapa verde

• sare, dupa gust

Scurge nucile de caju, clateste-le cu apa si apoi paseaza-le impreuna cu celelalte ingrediente de mai sus, pana obtii o crema fina. Ajusteaza cantitatile dupa preferinte, asezoneaza cu sare, dupa gust. Pentru o textura mai interesanta, poti sa alegi sa nu pasezi prazul, ci sa il toci, adaugandu-l la final, in compozitia cremei de branza.

 

Smantana de caju

Pentru a obtine smantana de caju, procedeul de preparare este similar celui folosit pentru a face lapte din caju. Principala deosebire dintre acestea consta in cantitatea de apa folosita care, in acest caz, este mult mai mica. De asemenea, ingredientele folosite sunt diferite. Iata de ce vei avea nevoie pentru aceasta reteta:

• 1 cana de caju hidratat 3-4 ore

• 1 jumatate de cana apa

• 3 linguri zeama de lamaie

• 2 linguri de ulei

• sare

Dupa ce ai scurs si ai clatit caju, paseaza-l in blender impreuna cu celelalte ingrediente pana cand obtii o crema fina, nu foarte groasa. Pentru o consistenta mai diluata, poti sa mai adaugi apa si poti asezona suplimentar, dupa gust. Pune la frigider smantana pentru cel putin o ora pentru ca toate aromele sa se imbine. Serveste-o in combinatiile favorite, ca inlocuitor al smantanei clasice.

  

Unt de caju

Caju reprezinta ingredientul principal inclusiv al retetelor de unt vegetal. Pentru a te bucura de unt tartinabil, pe care il poti intinde pe paine, il poti manca cu crackersi sau il poti adauga la produse de panificatie vegane ori la diferite sosuri sau mancaruri, ai nevoie de: nuci caju, apa, sare, probiotice sau alte culturi de fermentare vegane, lecitina de soia sau floarea soarelui, un ulei cu gust neutru (rapita, struguri, avocado, floarea soarelui), ulei de cocos dezodorizat.

Dupa ce ingredientele sunt mixate, untul se lasa la fermentat 24 de ore la temperatura camerei, dupa care se pune in frigider pentru a se intari.

 

Maioneza de caju

Inlocuieste maioneza din „Salata de boeuf” sau „A la Russe” cu o maioneza delicioasa din caju. Pentru aceasta ai nevoie de urmatoarele ingrediente:

• 150 g caju hidratat 4 ore, scurs si clatit

• 40 ml apa

• 1 lingura zeama de lamaie

• 1 lingurita de mustar

• 1 jumatate de lingurita sare neagra de Himalaya

• un varf de turmeric

• un sfert de lingurita pudra de usturoi

• ulei

Adauga toate ingredientele in recipientul blenderului. Pulseaza pana vei obtine o crema fina. Ajusteaza gustul si textura, dupa preferinte.

Sarea neagra de Himalaya contine sulf si are un gust si un miros similar galbenusului de ou. Turmericul confera o culoare galbuie, specifica maionezei.

 

Contraindicatii

In pofida numeroaselor beneficii pe care consumul de caju le aduce organismului uman, exista anumite situatii particulare in care acesta este contraindicat, precum:

● calculi renali – caju contine saruri de oxalat care favorizeaza absorbtia calciului si, implicit, contribuie la formarea pietrelor la rinichi. Se recomanda in acest caz consumul redus la minimum de nuci de caju.

● alergii alimentare – caju, impreuna cu celelalte fructe oleaginoase, sunt printre alimentele cu potentialul alergen cel mai mare. Simptomele care pot sa apara in cazul unei alergii sunt: eruptiile cutanate, iritatiile, pruritul, dificultatile respiratorii, durerile abdominale. Caju nu este recomandat indeosebi copiilor mici.

● dermatita de contact se manifesta printr-o eczema ce apare, in special la nivelul gurii, dupa expunerea la o substanta alergena. Daca te confrunti cu o astfel de situatie, nu ezita sa apelezi la medicul de specialitate.

 

Caju crud este toxic?

Caju in forma cruda este protejat la exterior de o coaja groasa care contine un acid anacardic, specific speciilor din familia Anacardiaceae din care fac parte si mango, fistic, iederea otravitoare sau sumacul. Acest acid, denumit urushiol, este un compus toxic, o rasina iritanta care, in contact cu pielea, declanseaza o reactie alergica similara celei cauzate de iederea otravitoare.

Din acest motiv, caju nu este comercializat niciodata in coaja. invelisul nucii este tratat termic pentru a putea fi indepartat orice reziduu de urushiol, inainte de a ajunge la consumatori. Aceasta procesare este valabila chiar si in cazul varietatii de caju desemnat ca fiind crud.

in cele mai multe tari producatoare, nucile sunt decojite manual si sunt folosite pentru aceasta manusi speciale. in caz contrar, contactul cu urushiol-ul ar genera o dermatita de contact alergica cu manifestari precum eruptiile cutanate, cu secretii si prurit accentuat.

Cel mai adesea, acidul anacardic este utilizat in industria chimica, in procesul de productie a insecticidelor si a vopselelor.

In concluzie, prin indepartarea cojii si, implicit, a urushiolului, nucile de caju nu prezinta un risc de toxicitate pentru consumatori.